Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 4920 din 8 iunie 2011 pronunţată în recurs de Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect restituirea preţului de piaţă al unui imobil în temeiul Legii nr. 10/2001) că, în conformitate cu dispoziţiile art. 297 alin. (1) C. proc. civ, instanţa de apel poate da o soluţie de desfiinţare a hotărârii atacate şi trimitere a cauzei spre rejudecare instanţei de fond, doar în doua situaţii limitativ prevăzute de lege, respectiv, atunci când prima instanţă nu a intrat în cercetarea fondului şi când partea nu a fost legal citată.  În cazul în care, niciuna dintre aceste ipoteze nu se regăseşte în cauză, soluţia instanţei de apel, de trimitere a cauzei spre rejudecare, încalcă principiul efectului devolutiv al acestei căi de atac, în baza caruia, în faţa judecătorului superior se devoluează întreaga cauză, cu întreg complexul de chestiuni de fapt şi de drept ce-i aparţin, în scopul soluţionării cu celeritate a cauzelor. Prin urmare, în această situaţie, Instanţa Supremă a admis recursul, a casat decizia recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.